Anemona sălbatică - ce am mai descoperit la margine pădurii (Joia norocoasă, episod 2 pe canalul nostru de Youtbe)

Anemona silvestris, cunoscută și sub numele de anemona sălbatică, este o plantă erbacee perenă care face parte din familia Ranunculaceae și este răspândită în Europa și Asia.

Această plantă are tulpina subțire, care poate ajunge până la 30 de centimetri înălțime, iar frunzele sale sunt împărțite în trei până la cinci lobi și au margini ascutite. Florile sale mici și delicate, de culoare alb-crem sau roz pal, apar în luna mai și durează până în iulie.

Anemona silvestris preferă zonele umede, dar bine drenate, precum pădurile de foioase și zonele umbroase de pe malurile râurilor. Este o plantă tolerantă la umbră și se poate dezvolta și sub copaci și arbuști. Este o plantă bogată în nectar și este adesea vizitată de albine și alte insecte polenizatoare.

Anemona silvestris poate fi propagată prin divizarea rizomilor în perioada de repaus, de obicei toamna sau primăvara. Această plantă se poate cultiva cu succes în grădină sau în ghivece, având nevoie de un sol umed și bine drenat și de expunere la lumină moderată.

În concluzie, Anemona silvestris este o plantă delicată și frumoasă, adaptată la condițiile de umiditate și umbra, care poate fi propagată prin divizarea rizomilor și se poate cultiva cu succes în grădină sau în ghivece.

Anemona silvestris poate fi propagată prin divizarea rizomilor în perioada de repaus, adică de obicei toamna sau primăvara. Iată pașii de urmat pentru a propaga această plantă:

Alegeți o plantă sănătoasă și bine dezvoltată pentru a fi divizată.

Alegeți momentul potrivit pentru a diviza rizomii, adică în perioada de repaus a plantei, de obicei toamna sau primăvara.

Scoateți planta din sol cu grijă și separați rizomii cu mâinile sau cu o unealtă sterilizată (cuțit, foarfece) în bucăți mai mici, fiecare cu cel puțin o parte aeriene și rădăcini.

Plantați rizomii în sol umed și bine drenat, la o adâncime egală cu adâncimea la care erau plantați anterior.

Asigurați-le apă suficientă pentru a le ajuta să își dezvolte rădăcinile și evitați udarea excesivă care ar putea duce la putrezirea rizomilor.

Plasați ghivecele cu rizomi divizați într-un loc umbros, dar bine luminat și protejat de vânt.

Îngrijiți plantele cu atenție, evitând uscarea solului și protejându-le de dăunători și boli.

În concluzie, divizarea rizomilor este una dintre cele mai simple și eficiente modalități de a propaga Anemona silvestris. Este important să respectați perioada potrivită pentru divizarea rizomilor și să acordați atenție îngrijirii plantei nou plantate pentru a se asigura că se va dezvolta sănătos și va oferi flori frumoase în viitor.

Stelariță de mlaștină sau iarba păsării - Stellaria palustris

Stellaria palustris, cunoscută și sub denumirea populară de stelariță de mlaștină sau iarba păsării, este o plantă erbacee perenă care face parte din familia Caryophyllaceae. Este răspândită în regiunile umede ale Americii de Nord, Europei și Asiei.

Această floare are tulpina subțire, care poate ajunge până la 50 de centimetri înălțime, și frunzele sale sunt lungi și subțiri, de culoare verde deschis. Florile sale mici și albe sunt dispuse în ciorchini și apar din lunile iunie până în septembrie.

Stellaria palustris este o plantă adaptată la condițiile de umiditate, fiind întâlnită adesea în zone mlastinoase, pajiști umede, lunci și păduri inundabile. Este o plantă bogată în nutrienți și este folosită ca hrană pentru păsări și alte animale sălbatice.

În medicina tradițională, Stellaria palustris a fost folosită ca diuretic și în tratarea afecțiunilor gastrointestinale. În prezent, nu există suficiente dovezi științifice care să susțină eficacitatea utilizării acestei plante în scopuri medicinale.

Pentru a propaga plantele prin semințe, acestea trebuie recoltate după ce florile s-au încheiat și fructele au început să se formeze. Semințele trebuie plantate în sol umed și bogat în nutrienți, la o adâncime de aproximativ 1-2 cm. Însămânțarea se poate face în primăvară sau toamnă, iar încolțirea poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni. După ce plantele au ajuns la o înălțime de 10-15 cm, acestea pot fi transplantate în locul definitiv.

Pentru a crește Stellaria palustris în ghiveci interior, trebuie să asigurați o lumină moderată și sol umed și bogat în nutrienți. În general, această plantă preferă zonele umede și racoroase, așadar trebuie evitată expunerea directă la soare și temperaturile ridicate. Este important să asigurați un drenaj bun pentru solul din ghiveci, deoarece această plantă nu tolerează solul prea umed.

În concluzie, Stellaria palustris poate fi propagată cu succes prin semințe sau divizarea rizomilor, iar creșterea sa în ghiveci interior necesită un sol bogat în nutrienți, lumină moderată și o umiditate constantă.

Stellaria palustris poate fi culeasă, însă este important să o faceți cu grijă și responsabilitate pentru a nu perturba echilibrul ecologic al zonei în care aceasta crește.

În primul rând, trebuie să verificați dacă culesul este permis în zona respectivă. În multe locuri, culesul plantelor sălbatice este interzis sau reglementat prin lege, așadar este important să fiți informați în acest sens.

În cazul în care culesul este permis, este important să culegeți doar o cantitate mică de plante, astfel încât să nu afectați populația locală. Este recomandat să culegeți doar partea superioară a plantei și să lăsați rădăcinile intacte pentru a permite regenerarea plantei.

De asemenea, trebuie să fiți atenți la starea de conservare a zonei în care culegeți plantele și să nu lăsați în urmă gunoaie sau alte impacte negative asupra mediului.

În concluzie, Stellaria palustris poate fi culeasă, dar trebuie făcută cu responsabilitate și în conformitate cu reglementările locale, pentru a proteja echilibrul ecologic al zonei.

O floare mov la marginea padurii - pervinica / saschiu (vinca minor)

Vinca minor, cunoscută și sub denumirile populare de pervinica sau saschiu, este o plantă perenă originară din Europa și Asia. Este o plantă de talie mică, care crește până la o înălțime de aproximativ 10-15 cm și are frunze de un verde intens. Florile sale, de culoare mov-lavandă sau albă, apar în primăvară și vara și sunt foarte apreciate pentru frumusețea lor.

Această plantă este cunoscută pentru proprietățile sale medicinale și terapeutice, care o fac foarte populară în medicina tradițională. Vinca minor conține alcaloizi, cum ar fi vincamina și vinpocetina, care au efecte benefice asupra circulației sanguine și creierului. Acești compuși au fost studiați în tratamentul bolilor cerebrovasculare, cum ar fi accidentul vascular cerebral și boala Alzheimer.

În plus, Vinca minor este o plantă decorativă foarte populară, folosită adesea în grădini și peisagistică. Aceasta poate fi plantată în zone cu umbră sau parțial umbrite, fiind rezistentă la temperaturi scăzute și la secetă. De asemenea, pervinica poate fi cultivată ca plantă de interior sau în ghivece pentru a decora terase sau balcoane.

Pentru a propaga Vinca minor, se pot folosi butași sau semințe. În general, metoda cea mai ușoară și eficientă este înmulțirea prin butăși. Acesta constă în tăierea unui fragment de tulpină care conține una sau mai multe frunze și în plantarea acesteia într-un mediu potrivit de creștere. Butașii pot fi plantați într-un sol umed și fertil, într-un loc umbros sau parțial umbrit, după care trebuie udați regulat și protejați de temperaturile scăzute în timpul iernii.

În concluzie, Vinca minor este o plantă versatilă și benefică, potrivită atât pentru uzul medicinal, cât și pentru decorarea grădinilor și a caselor. Propagarea sa este ușoară, iar această plantă poate fi îngrijită cu ușurință în orice mediu.

Terapia in natura - efectele pozitive ale plimbarilor

Plimbările în natură pot fi terapeutice și pot avea efecte benefice asupra sănătății noastre fizice și mentale. Este cunoscut faptul că activitățile în aer liber pot ajuta la reducerea stresului, a anxietății și a depresiei, precum și la îmbunătățirea stării de spirit și a nivelului de energie. În acest articol de blog, vom explora mai detaliat efectele terapeutice ale plimbărilor în natură.

Îmbunătățirea sănătății fizice

Plimbările în natură pot fi o modalitate excelentă de a face mișcare și de a îmbunătăți sănătatea fizică. Peisajele naturale oferă o varietate de terenuri, cum ar fi dealuri, munți, plaje și păduri, ceea ce poate permite oamenilor să își aleagă propriul nivel de dificultate și de intensitate a exercițiilor fizice.

Mersul pe jos este una dintre cele mai ușoare și mai accesibile forme de activitate fizică și poate fi practicată în aproape orice zonă naturală. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea de Stat din Ohio, mersul pe jos în natură poate avea efecte benefice asupra sănătății fizice, precum reducerea tensiunii arteriale, scăderea nivelului de zahăr din sânge și îmbunătățirea funcției pulmonare.

Îmbunătățirea sănătății mentale

Plimbările în natură pot avea și efecte terapeutice asupra sănătății mentale. Oamenii care petrec timp în aer liber și în natură pot experimenta o scădere a nivelului de stres, o reducere a anxietății și o îmbunătățire a stării de spirit.

Conform unui studiu realizat de Universitatea de Exeter, mersul în natură poate reduce simptomele de depresie și poate îmbunătăți starea generală de bine. De asemenea, oamenii care petrec timp în natură au un nivel mai scăzut de cortizol, hormonul stresului, decât cei care petrec timp în interior.

Efectele terapeutice ale plimbărilor în natură pot fi atribuite mai multor factori. De exemplu, natura poate oferi o oază de liniște și calm, care poate ajuta la reducerea nivelului de stres și a anxietății. De asemenea, petrecerea timpului în natură poate oferi oamenilor ocazia de a fi activi și de a-și lăsa gândurile să zboare libere, fără să fie deranjați de zgomotele și agitația vieții de zi cu zi.

Această activitate poate fi accesibilă și ușor de realizat, indiferent de nivelul de fitness sau de locația geografică. Beneficiile pot fi atât de mari încât pot fi recomandate de medici ca parte a unui tratament sau a unui program de terapie.

Așadar, dacă doriți să vă îmbunătățiți sănătatea fizică și mentală, luați în considerare plimbările în natură. Încercați să găsiți locuri de plimbare în natură în apropierea locului de muncă sau acasă, și bucurați-vă de peisajele naturale și de efectele lor terapeutice. Este important să ne amintim că, chiar și o scurtă plimbare în natură, poate avea efecte pozitive asupra stării noastre de bine.

Cum faci vânătoare de comori (listă de sarcini în natură)

Astăzi aș dori să vă povestesc despre cum am organizat o vânătoare de comori pentru copii, în aer liber. A fost o experiență plină de aventură și distracție pentru cei mici, iar eu am avut parte de satisfacția de a crea un eveniment special pentru ei.

Prima etapă a fost crearea listei cu obiectele de căutat. Am decis să includem un traseu de drumeție de 2 kilometri, iar lista conținea următoarele elemente: o bucată de lemn, un cal, o ramură de conifer, o urzică, un insect, un pasăre, o frunză și o baltă. Am ales aceste elemente pentru că sunt ușor de găsit în natură și pentru că vor oferi copiilor o experiență educativă și distractivă.

Pe spatele acestei fișe voi printa următorul indiciu, practic va fi o jumătate de foaie A4 printată față-verso:

Acum sugerez două variante pentru locul comorii:

var. 1:

sau varianta 2:

Alege varianta potrivită situației tale și ai grijă să ceri ajutorului unui alt adult care va pune cutia cu comori la locul specificat în vreme ce copiii rezolvă sarcina dinainte descoperirii/sunt ținuți ocupați la parc

Am creat lista utilizând modele disponibile online și am adăugat grafică creativă, folosind platforma Canva. Am tipărit apoi câte o copie pentru fiecare copil și am împărțit lista înainte de a începe vânătoarea de comori.

În timpul vânătorii, copiii s-au distrat alergând și căutând toate obiectele de pe listă. Am avut grijă să împărțim copiii în echipe, astfel încât să se ajute unii pe alții să găsească obiectele mai repede. În plus, am adăugat o mică provocare pe parcursul traseului, care i-a determinat pe copii să se joace și să se distreze împreună.

După ce au găsit toate obiectele și au trecut cu succes de toate provocările, copiii au primit ultima provocare, și anume să găsească comoara ascunsă. Am dus copiii la un loc de joacă, unde am ascuns o cutie cu un mic cadou pentru fiecare. Am oferit o mică decorațiune de primăvară făcută manual și o notă de mulțumire pentru participare.

Pentru a găsi comoara, copiii au trebuit să rezolve ultima provocare, care a dus la locul ascuns sub tobogan. Aici, copiii au găsit cutia cu cadouri și au fost foarte fericiți și încântați să-și ia fiecare cadoul.

În final, cred că această experiență a fost un succes pentru toți copiii implicați. Au petrecut o zi minunată în natură, au învățat lucruri noi și s-au distrat împreună. Pentru mine, a fost o plăcere să organizez acest eveniment și să văd zâmbetele pe fețele copiilor. Îmi doresc să organizez astfel de evenimente și în viitor, pentru a crea amintiri speciale pentru copiii noștri.

Ceaiul de urzici: O aventură de sănătate în pădure cu copiii

O excursie în pădure cu copii pentru a culege urzici și a pregăti ceaiul de urzici poate fi o aventură palpitantă. Ca familie, ne place să explorăm natura și să descoperim lucruri noi despre aceasta. Într-o excursie recentă, ne-am hotărât să mergem în pădure să culegem urzici proaspete pentru a pregăti ceai de urzici. Nu numai că a fost o activitate distractivă pentru copii, dar a fost și o oportunitate excelentă de a-i învăța despre beneficiile ceaiului de urzici.

Aici e o poza si cu ciorba de urzici, despre care voi scrie un articol separat, impreuna cu reteta video, cum prepar eu aceasta minunata zeamă plină de nutrienți:

Ceaiul de urzici este folosit de secole ca remediu natural pentru diferite afecțiuni de sănătate. Este plin de vitamine și minerale, printre care fier, calciu, magneziu și vitaminele A și C. Consumul de ceai de urzici poate ajuta la întărirea sistemului imunitar, îmbunătățirea digestiei, reducerea inflamației și promovarea unei pielii și a unui păr sănătoase.

Pentru a pregăti ceai de urzici, trebuie să culegeți urzici proaspete. Urzicile sunt ușor de găsit în pădure și cresc în mod abundent în zone umede și umbroase. Cu toate acestea, trebuie să fiți atenți atunci când le culegeți, deoarece acestea au peri care pot provoca iritații ale pielii. Este recomandat să purtați mănuși și cămăși cu mâneci lungi pentru a vă proteja.

După ce ați cules suficiente urzici, trebuie să le curățați și să le uscați. Îndepărtați frunzele de pe tulpini și clătiți-le bine cu apă rece. Apoi, așezați-le pe un prosop curat sau pe hârtie absorbantă pentru a se usca timp de câteva ore.

Pentru a pregăti ceaiul de urzici, veți avea nevoie de o mână de frunze uscate de urzică, apă clocotită și o cană pentru ceai. Puneți frunzele de urzică în cana pentru ceai și turnați apa clocotită peste ele. Lăsați ceaiul să se infuzeze timp de 5-10 minute, în funcție de cât de puternic vă place. De asemenea, puteți adăuga miere sau lămâie pentru un gust dulce sau acrișor.

În timp ce savuram ceaiul de urzici în pădure, am simțit o stare de calm și relaxare. Copiii au fost încântați de aventura de a culege urzici și de a învăța despre beneficiile ceaiului de urzici. A fost o modalitate excelentă de a petrece o zi în aer liber, iar deja ne gândim la următoarea noastră excursie în natură.

În concluzie, culegerea urzicilor și pregătirea ceaiului de urzici poate fi o activitate distractivă și educativă pentru întreaga familie. Este o modalitate excelentă de a explora natura și de a învăța despre beneficiile plantelor pentru sănătate. Nu uitați să fiți precauți atunci când culegeți urzici și să le curățați și să le uscați bine înainte de a le folosi pentru ceai. Apoi, puteți savura un delicios ceai de urzici în timp ce vă bucurați de frumusețea naturii înconjurătoare.

Aceste vafe delicioase făcute acasa sunt de 5 ori mai ieftine decât cele cumpărate

Aceasta rețetă pentru 5 persoane poate produce aproximativ 1200 g de vafe acasă, iar toate ingredientele vor costa maxim 40 lei. Clătitele cumpărate din magazin costă aproximativ 23 lei per 100 g. Prețul pentru a face aceste clătite acasă este semnificativ mai ieftin. 

Rețeta:

Gătirea:

Beneficiile pentru sănătate

Făina Schar este o combinație de făină naturală fără gluten, inclusiv orez, porumb și amidon de cartofi, ceea ce o face o alternativă sănătoasă la făina de grâu tradițională. Aceste făinuri sunt sărace în calorii și grăsimi, dar bogate în fibre, vitamine și minerale. Folosind făina Schar, puteți face clătite fără gluten care nu sunt doar delicioase, ci și nutritive.

Gustul

Clătitele fără gluten făcute din făină Schar sunt la fel de delicioase ca și clătitele tradiționale. Au o textură crocantă la exterior și o parte interioară moale și pufoasă. Făina Schar are un gust neutru, astfel încât puteți personaliza gustul clătitelor prin adăugarea ingredientelor preferate, cum ar fi extractul de vanilie, scorțișoară sau ciocolată. De asemenea, puteți adăuga fructe proaspete, miere sau sirop de arțar pentru un gust suplimentar.

Prețul

Făcând clătite fără gluten acasă folosind făină Schar este aproape de cinci ori mai ieftin decât să le cumpărați din magazin. O rețetă pentru cinci persoane poate produce aproximativ 1200 g de clătite, iar toate ingredientele vor costa maxim 40 lei. Pe de altă parte, clătitele fără gluten cumpărate din magazin costă aproximativ 23 lei per 100 g. Făcându-vă propriile clătite, puteți economisi o mulțime de bani fără a sacrifica gustul sau calitatea.

Timpul și efortul

Făcând clătite fără gluten din făină Schar nu este dificil, dar necesită puțin timp și efort.

Pentru inspiratie vezi mai jos galeria foto: